Insa incetul cu incetul se sadeste in mine ca o buruiana pe care nu vrea nimeni sa o smulga. O planta salbatica cu radacini adanci ce-mi sapa toate arterele inimii.
E cel mai urat sentiment pe care l-am avut in viata mea dar e in acelasi timp si placut. Imi umple organismul de adrenalina.
Ura iti trezeste adevaratele sentimente si cuvinte pe care naivitatea ta nu a vrut sa le arate. Ura te trezeste la realitate si nu te mai lasa sa visezi. Te face sa vrei in disperare sa distrugi tot ce-ai avut mai scump si mai bun. Te face sa realizezi toate minciunile,lasitatea,penibilismul si tupeul unui om. Ura duce catre razbunare,iar razbunarea e cel mai dulce antidot. As vrea sa pot sa-l folosesc,dar virusul acesta nu s-a dezvoltat atat de mult in mine ca sa fac asta.
Aici apare ratiunea,gandirea si sufletul bun al unui om. Nu stiu daca este un defect,o iluzie sau un lucru bun. Atata timp,m-am mintit ca e un lucru bun. Dar e intr-adevar o iluzie. De ce in lumea asta trebuie sa fii dur,rau si mincinos ca sa supravietuiesti si sa ti pasul cu ceilalti? Unii oameni sunt niste gunoaie,va spun. Si e pacat ca incep sa realizez asta fix acum.
Mi-e dor de copilarie..viata e o curva notorie.