I'm sorry again..
It's my fault that I can't express my feelings because I don't wanna hurt you.
But sometimes I just need to let you know..
You know that I love you..
You know that I need you more than the air that I breathe.
But sometimes you are wrong,and you don't know it because I don't tell you.
Maybe your nonchalant or indifferent,but it's just the way that you are.
I don't wanna change you at all.
I just wanna know that you care about me,and think about something that you've done wrong when I tell you.
I'm not mad or angry..
Just don't tell me it's over.
Not now.
Liceu..
9D..
Este perioada cand trebuie sa te simti implinit.
Eu ma simt...intr-un fel.
Am intrat la ce liceu am vrut,Alecs al meu e cu mine in scoala,il vad zilnic.
Nu-mi lipseste aproape nimic.
Mi-e foarte ciudat ca ma scol mai devreme dimineata,umblu prin oras..
Adica,adineauri ma sculam la 7 jumate,intram in clasa ca la mine acasa si scoala era in spatele blocului.
Nu tu aglomeratie,nu tu stres,nu tu oboseala.
Dar intr-un fel e mai bine ca am schimbat peisaju,ma simt totusi mai responsabila..
Tot ce nu-mi place e ca nu avem o clasa stabila si ne tot mutam si am auzit ca saptamana viitoare schimbam oraru...
Dar in rest...
Unii colegi chiar sunt de treaba,altii nu..sau poate sunt si nu-i plac eu.
Profesorii...chiar imi plac :|
Ceea ce pentru mine e...wow :))
Distractia e mereu dupa scoala.
Alecs sau Flex.
Depinde de zile..
Adevarat ca ma simt mai bine cand merg cu Alecs acasa,dar nici in Flex nu e rau.
Oameni calumea,bere,fum...atmosfera.
And when you get out in the real life you keep asking yourself: Who the fuck lit up the sun?? Please,somebody shoot it!!
Dar mi-e sooomn si greu dimineata..
Cine subscrie?
Citez: In timpul scolii imi amintesc ca imi venea sa plang la cat de bine...dar CAT de bine era in pat si stiam ca nu ma voi odihni destul. Ce imi voi iubi si dori patul..
Mi-a trebuit mie scoala...
Aveti chef sa lasati la comentarii cum a trecut saptamana voastra?
Hai,sa va vad zambind.
Maine e vineri bitches!!! :D
Mai stiti ce ziceam acu 4 zile?
Ei bine..
Afara s-a mai incalzit.
Asa ca am profitat si am mers pe jos de la bunica pana acasa.
Si daca tot aveam 1 kilometru sau mai mult pana acasa,m-am bucurat de o plimbare.
Razele soarelui erau asa de mangaietoare.
Cat de fericita ma simteam alaturi de el.
Am ocolit si prin parc de fericire,varsandu-mi totusi o lacrima pe trotuarul caldut pentru ca imi lipsesti din nou.
Dar am zis NU!
Si mi-am sters ochii inlacrimati si am zambit.
Era soare..
Era tot ce-mi doream.
Am trecut de la agonie de la extaz in foarte putin timp din nou.
Acum mi-e bine,foarte bine.
Astept sa inceapa scoala.
Desi stiu ca peste o luna la aaaaprox ora asta am sa-mi citesc postarea si am sa-mi traumatizez singura degetele pentru ca am zis asta.
Dar sunt curioasa cum e la liceu,ce colegi voi avea..
Cum va fi sa nu mai stiu ca sunt la nici 2 minute de scoala.
Sa invat sa ma descurc printre aglomeratia tramvaielor.
Sa simt fluturasi in stomac in ultima ora,stiind cine ma va duce acasa.
Ah si ma vor astepta multe.
Profit totusi de ultimele zile ramase si incerc sa lenevesc si sa dorm mult.
Si ce bine e cand te bagi in pat la caldurica si iti inmoi capul in perna.
Nu mai stiu cum e sa pretuiesti somnul in vacanta.
In timpul scolii imi amintesc ca imi venea sa plang la cat de bine...dar CAT de bine era in pat si stiam ca nu ma voi odihni destul.
Ce imi voi iubi si dori patul..
Dar ne plictisim de toate cu timpul.
Si vom sti sa pretuim din nou zilele de vineri cand intram pe usa si ne aruncam geanta in pat si zicem: asta-i frate!!
Asa simti ca traiesti..
Nu lenevind 3 luni de zile.
Nu ca nu mi-ar place sa stau degeaba,dar la un moment dat devii o leguma sedentara si te doare.
Nu ti se pare?
Ah si inainte sa inchei,am schimbat putin aspectul blogului.
I'm just standing here listening to Blink 182,the only fucking thing that really reminds of you..
M-am inscris astazi in aceasta campanie.
Despre ce este vorba?
Facem curatenie.
Da,strangem gunoaie.
Cand?
25 septembrie.
In fiecare judet vor fi echipe cu un anumit cod si lider.
Va puteti inscrie pe site-ul oficial al campaniei.
Nu conteaza varsta,cu totii sunteti primiti.
Sincer ma bucur ca exista o astfel de ocazie pentru ca altfel tara asta ar ajunge mai de cacat decat este acum.
Felicitari celor care au venit cu ideea.
Oameni cu cap,nu ca noi..
Eu zic ca ar fi bine sa va inscrieti.
Ati face un bine tuturor.
NU,va asigur ca n-o sa va pice steaua din frunte.
Nici lui Adi Despot nu i-a picat.
Ieri
31 august...
Ploua,era frig..
Am iesit la o plimbare in cel mai neumblat loc din oras.
Undeva departe pe malul Muresului.
Asa de departe ca nici razele pale ale soarelui nu ma mai ajungeau.
Era atat de frig incat m-am pus pe iarba cu mainile in buzunar si ma uitam la o bucata de mare ce zacea in fata mea.
Era rece si trista,ca si soarele.
A aparut si el putin si m-a incalzit cu ultimele sale puteri.
Ii zambeam cu ochii inchisi.
S-a dus..
Am privit trista cum era purtat de nori cenusii.
Vantul incepuse sa imi alerge printre firele de par.
Toamna vicleana imi facea cu ochiul,iar iarna zambea diabolic de pe umarul ei.
Ucideau cu privirea fiecare frunza si fir de iarba.
Alergam sa prind ultima pata de vara.
O pata pe care sa o pastrez in amintire ca si pe ea.
Cea mai frumoasa vara din viata mea.
Dar eram doar eu si campul,in liniste..
Respiram un aer ce ma ardea pe dinauntru.
Era sumbru..
Azi,1 septembrie..miezul noptii.
Visele mele..s-au scurs ca si bucuria
Nu ma mai intorc in razboi.
Ma intorc intr-un loc pasnic.
Si de data asta stiu ca am sa ma intorc sa vad minunea celui de-al doilea anotimp.
Doar ca va fi greu si trist..
Dar nu la fel de greu ca atunci.
Va fi frumos.
Promit.
Eu..pentru tine.
De pielea mea calda si uscata se lovesc picaturi de nori.
Ploua din nou.
Norii plang cu lacrimi mari caci au ucis soarele fara sa-si dea seama.
Cerul plange si el caci natura moare pe zi ce trece.
Eu plang ca s-a dus o parte din mine.
Nu mai pot intoarce timpul.
Dar acum te am pe tine.
Tu..esti vara mea.
Tu..esti totul pentru mine.
Vom trece si peste asta
Impreuna.
