sâmbătă, 8 octombrie 2011

Azi

Azi vad ca sunt captiva in propria camera. O singura raza de soare imi orbeste ochiul lacrimand.
Ce fac? Pai..nu stiu. Totul e ravasit in jurul meu iar eu nu ma pot misca,nu vreau.
Afara e frig si e ca-n sfarsit de toamna. Ma simt murdara in suflet,dar inca nu am apucat sa prind ploaia ca sa mi-l spal. Vreau altceva,altcineva..dar nu altundeva. Aici,fara aer..doar fum.
Ma uit pe geam si vad cum se schimba luminile ca pe un ecran prost. Si cate-mi vin in cap..Cate un episod din fiecare film al vietii mele.
Azi sunt nostalgica si mi-e dor de tot ce-a fost. Azi..sunt fara tine. Azi traiesc in trecut. Si ma simt asa de bine in durerea mea.
Am realizat ca nu mai e mult si am sa ma intalnesc din nou cu eu cea trista si ca o sa ne contopim. Acum vad ce sens avea mesajul ei.
Aseara am inceput sa plang pentru ca am realizat ca greierii mei nu mai canta,nu mai sunt..Haina mea de frunze verzi se pierde in pamantul umed,in moartea lor eterna. Norii,zgarcitii dracului,tin toata caldura soarelui doar pentru ei..si mi s-a racit inima. Si-l ascunde de mine,dragul meu..De ce ti-am inchis eu privirea intreaga vara? Daca stiam cum e acum..
Serile coboara prea devreme la jumatatea ceasului meu,atunci cand stau pe o banca singura asteptand un strain prieten. Ma adorm si pe mine in intunericul lor,ma invelesc si ma drogheaza. Sunt doar eu si ei intr-o cutie,ascunsa atat de bine si de placut.
Eu nu ma mai intorc in niciun razboi,dar nici nu stiu cum voi mai trece peste anul acesta. Totul s-a schimbat intre noi,sau cel putin la mine. Va durea tot mai tare pe parcurs.
Liniste sufleteasca,unde esti tu?
Draga vara,in ce sicriu adanc ma ingropi?