Duality part. II

[partea I aici]
Azi..e duminica. Au trecut deja doua saptamani de atunci si nu s-a mai intors. Cred ca acum am realizat de ce zambise atat de trist. S-a dus,s-a dus pentru o vreme. In zadar m-am rugat eu.
Veneam astazi dinspre locul dinspre care venea cealalta eu in povestea anterioara. Insa schimbasem drumul,soarele din ochii mei pierise,parul meu era ravasit in zadar,iar apusul nu mai era..
Vantul cel rece nu mai era prietenul meu,imi ingheta venele si buzele atat de greu alintate. Priveam doar inaintea mea in zapada,eram atenta doar la pasii pe care ii faceam. In cap aveam mii de apasari,nicidecum amintiri.
Ma simteam ca o fantoma intr-un oras gri. Starea asta solitara deja nu-mi mai facea bine. In sufletul meu e scrum si-n inima cenusa.
Deasupra mea erau niste nori atat de tristi,gri si inghesuiti..de parca erau in doliu pentru copacii si pasarile care refuzau parca sa invie. Orasul era atat de singur.
"Sometimes I feel like my only friend is the city I live in,the city of angels. Lonely as I am,together we cry.."
Mai treceau masini pe langa mine,insa parca treceau in aburi. Nu vedeam absolut nimic. Totul era inexistent. Vedeam trotuarele pe care ma plimbam,varsand lacrimi in amintirea a ceea ce au fost odata. Parca totul in jurul meu era mort. Vedeam in alb negru. Parca totul se terminase,vedeam ruinele locului in care am trait. Ma intorsesem parca din viitor,si asta era cel mai trist peisaj pe care l-am vazut vreodata.
Lipsa de culoare si viata imi chinuia sufletul. Tu,ea si fericirea mea ati disparut. Eu ce rost mai aveam?
Am ajuns acasa. Aceeasi camera,aceeasi durere,aceeasi culoare gri neschimbata. Asteptam ca ea sa se intoarca. N-a venit..Vroiam sa o intreb niste lucruri si sa o injur ca m-a lasat singura. Acum eu ce fac? Nu mai am reflectie sau umbra. De ce lipseste jumatate din mine? Stiam eu ca lipseste ceva...sau nu? Poate esti tu,poate sunt eu,poate e iarna. Dar tu,jumatate fericita..te vreau inapoi! Si mai vreau sa-i vad lui ochii albastri la inceputul verii,in lumina apusului,cand miroase a tei si pasarile-si canta simfoniile vesele. Cand...cand?! Nu mai suport.
M-am asezat in pat..era cald. Si ma gandeam ca as vrea macar odata in viata,cinci minute pretioase,in care sa ma pun in pat langa tine si sa adorm in timp ce imi respiri aer cald pe frunte si sa-ti simt inima cum bate langa a mea.
Astept primavara,astept sa-mi invie cineva sufletul...astept sa fie totul cum a fost inainte. Astept dragostea ta invelita in toate.
Si acum,fericirea mea..te mai intreb o data. Te intorci...candva?
[partea a IIIa aici]

Even though I cried myself to sleep last night..

Duality

Azi se incalzise afara,insa era atmosfera aceea dinaintea ploii. Totul era static,linistit..nu se auzea niciun sunet. Paseam incet pe malul Muresului. Nu ma grabeam si nu ma grabea nimic. E vineri. Imi placea sa gust din singuratate. Incerc sa descriu pe cat de bine pot sentimentele divine care m-au cuprins in minutele carora nu le-am tinut sir spre casa. Mergeam parca pe loc si ma uitam in jur. Vedeam parca totul in alb negru. Dar era superb,caci printr-o bataie a vantului am simtit cum ma cuprinde un fior, comfort si fericire domoala. Ma simteam bine in mediul meu solitar. Imi revedeam parca vechii prieteni,desi morti acum. Copacii nu se miscau,iarba era uscata iar raul Mures mai infrigurat ca niciodata. Am ridicat privirea spre cer ca sa simt cum ma racoreste vantul. In schimb am vazut norii cum se inghesuiau sa ascunda soarele. Am plecat din nou privirea printre ale noastre. Ma uitam iarasi in jur,de data asta la felul cum bate lumina pe copaci si pe asfalt. Unde intorceam capul,in fiecare bataie de lumina imi regaseam amintiri,parca scoase din adancul sufletului. Amintiri si viziuni pe care doar eu le stiu. Drumul mi se scutura in fata ochilor,se schimba,dandu-mi viziunea zilelor,lunilor si anilor care au trecut. Ma vedeam pe mine in fata ochilor,intr-o vara,cu doua codite pe o bicicleta pe patru roti. Apoi brusc imaginea mi s-a schimbat cand am intors capul cu cativa ani mai tarziu, dandu-ma cu rolele prin parc. Totul s-a schimbat apoi intr-o dupamiaza ploioasa de toamna cand ma plimbam cu cea mai buna prietena a mea de pe atunci,incolo catre podul Decebal,povestind tot felul de minunatii. Dintr-o data am zambit. Peisajul s-a schimbat in vara trecuta. Era seara,eu cu prietenul  meu si cu Ade,mergeam catre polivalenta. Iar eu doar ce ma intalnisem cu niste prieteni vechi. Ma vedeam din spate,nonsalanta cu tigara in mana dreapta. In stanga..tineam altceva. Ultimul flashback care m-a lovit a fost si cel mai frumos. Incepuse parca sa-mi ninga in fata ochilor si ma vedeam pe mine si pe el plimbandu-ne in zapada. El incercand sa ma inveseleasca cu cate un bulgare la fiecare pas. M-am oprit caci ajunsesem intr-un punct in care am realizat ca aveam o singura melodie pe repeat. Asta imi dadea starea aceea divina,desi eram singura.
Apoi dintr-o data,de departe am vazut ceva. Cineva venea catre mine. Am realizat ca eram eu. EU?! Ce caut eu acolo? Eu sunt aici.
Eram eu,cu un zambet siret pe fata. Aveam soare in ochi si parul ravasit. Parca venisem dintr-o lume in care fiecare zi era duminica. Ma vedeam,mergeam vesela. Trageam soarele dupa mine ca un balon. Hei! Aveam si castile in urechi..normal. Ce ascultam acolo? Veneam din partea cealalta a malului,dinspre rasarit...dinspre el. Am observat ca priveam apusul si ma uitam cu caldura la natura vie ce ma saluta.
M-am oprit fata in fata cu mine. N-am indraznit sa ma intreb ceva. Amandoua stiam incotro sa mergem. Am luat-o spre casa,pas langa pas. Ne tineam in acelasi fel geanta,iar mana dreapta ne-o miscam la fel. Parca mergeam pe langa o oglinda,doar ca era opusul meu. Eu eram trista,iar cealalta eu era vesela. Ce mi se intampla oare?
Am intrat pe usa casei mele,nu era nimeni. Ea..a intrat dupa mine. M-am descaltat. La fel de imprastiat cum o faceam eu,o facea si ea. Ne-am pus amandoua gentile pe pat. Eu mi-am asezat sacoul pe pat,iar ea camasa pe scaun. Hei! Asa fac eu cand nu am scoala! Stai putin...
A mers si a deschis geamul,ceea ce as fi facut si eu daca eram intr-o buna dispozitie. Ma uitam uimita.
A venit din nou si s-a asezat in fata mea. M-am privit pe mine in ochi. A fost cel mai ciudat sentiment pe care l-am trait vreodata.
Incet incet,cealalta eu a inceput sa dispara. Am intrebat-o speriata: unde te duci?? Ea mi-a zambit trist si a disparut de tot. Camera mea era acum la fel de gri ca inainte.
Unde a plecat fericirea mea? Te intorci....duminica?
[partea a IIa aici]


Melodia mea cea trista ["pusa pe repeat"]


Melodia mea cea vesela. ["ce ascultam acolo?"]

See the sun

Ah dulce soare,ce zi frumoasa!
De cum m-am trezit m-am dus la geam. Si cum ma trezesc eu asa mai tarziu,deja soarele ma incalzea cu un zambet arazator,spunandu-mi parca: 'Am venit! :)'.
E o senzatie divina sa auzi prima pasare cantand dupa atata liniste. Zapada parca ingropase tot zgomotul din jurul nostru.
Simt cum primavara trage cu ochiul dupa colt. Eu o indemn: 'Haide,vino. Te asteptam,nu fii sfioasa.' Eh..ii va trece ei rusinea,va veni cand va vedea cata natura frumoasa poate aduce la loc.
Mi-e dor sa simt mirosul copacilor infloriti si atmosfera aceea de sanatate pura,veselie si caldura. Abia astept o duminica seara de mai,in care sa uit de orice grija,pe o banca in parc alaturi de celalalt soare al meu. Sa vad cum apusul se ineaca in celalalt mal al Muresului,spunandu-ne: 'Seara buna amicii mei.'
Vezi? Si visele devin mai frumoase cand te intorci la mine cu aceeasi dragoste neschimbata.

Zilele trec

Incep sa ma obisnuiesc cu vacanta,ciudat sentiment.
Mi-am gasit tot felu de chestii de facut,incredibil,asa ca timpul a trecut destul de usor in comparatie de cat de groaznic vedeam saptamana asta.
Ce-am facut?
Pai..eh,sa vedeti. Sambata,duminica,luni si azi am tot vorbit cu Alex pe mess,am jucat tot felu de tampenii gen remi,domino si pool. Sincer,cu chestiile astea oricat de dull ar parea,timpu trece extrem de repede.
Si ii multumesc lui Matei ca m-a scos la film,sau..eu l-am batut la cap sa vina. :)) Nu stiu..I had I great time with you.
Dar daca vreti eu tot mai sunt disponibila la iesiri oriunde. Ma simt ciudat spunand asta.
De acuma incolo nu stiu ce fac..
Maine trebuie sa-mi fac curat prin dulapu cu haine. Ca cine stie ce comoara lu' Jack Sparrow mai gasesc acolo. Mai merg pe la bunamea si...mai stau si acasa.
Dar dar..daaaaaaaaaaaaar. Vreau sa vina Alecs acasa! Asa ca nu mai am multe de facut.
Am avut timp si sa am niste filme ciudate..
Va las cu ele.


"...daca ar fi sa mor tanara,nu ma ingropati. Faceti-ma cenusa si puneti-ma intr-o scrumiera pe pervazul geamului meu langa o tigara aprinsa."